Showing posts with label miting. Show all posts
Showing posts with label miting. Show all posts

Tuesday, September 3, 2013

Ipocrizia salveaza Romania

As vrea sa vad si eu un hippiot, pardon sustinator al cauzei "Rosia Montana", ca traieste doar din bunavointa Mamei Natura. Nu, nu tipa aia de la meteo sau unde aparea ea. Un hipiot care nu are amprenta enegetica. Un hipiot care foloseste doar bicicleta, nu foloseste un telefon, se spala cu apa de ploaie, citeste la lumanare,nu foloseste un televizor, mananca doar frunze, fructe si seminte. Care este un aprig aparator al sanctitatii vietii. Nu exsista, nu? Sau cine stie poate ca ma insel. Nu sunt pentru exploatarea vinetei sau cum i se mai zice, de catre canadieni. Ideal era sa fie exploatata de catre noi in asa fel incat impactul nostru asupra mediului sa fie cat mai aproape de 0. Si sa aduca o suma importanta de bani la bugetul statului. Cu care sa construim o Romanie mai buna. Dar asta implica un stat sanatos. Un stat ce nu e condus de pitipoance. Oameni ce au interesul oamenilor, nu cel propriu si personal. Dar asta implica o situatie ideala si ireala. Portocala montana ma lasa mai rece ca un cadavru. Pentru ca nu ma implica in mod direct. Iar un referendum legat de ea trebuie facut, dar doar pentru persoanele din zona respectiva. Ei sunt cei mai in masura sa decida, cat de benefica e exploatarea sau nu. Ma intrebam ieri de ce nu au aparut pletosii astia in piata si anul trecut. Pe frigul ala crancen. Printre bastoane si gaz lacrimogen. Pentru ca nu ii implica in mod direct probabil. Desi daca ma gandesc mai bine erau si atunci persoane care nu isi doreau sa fie exploatata piersica. Dar contextul era cu totul si cu totul altul. Lumea isi dorea din tot sufletul sa nu mai fie furati de un sistem corupt din toate partile. Isi doreau un trai decent. Oare pletosii astia nu au bunici, puradei, parinti? Oare nu erau si atunci implicati in mod direct? Erau din punctul meu de vedere. Si hai sa nu ne mai mintim, sa ne ascundem dupa degete. Aceasta actiune este pur politica. O buna oportunitate pentru Basescu si Udrea de a critica un grup politic. Usl ca de ei e vorba. E o metoda de a pune presiune pe un grup politic oricum slab de inger si prost intentionat. Asta de parca era nevoie de ajutorul lor. Se fac singuri de cacao si isi demonstreaza incompetenta oricum zilnic. Dar a inceput campania electorala. Nu nu sunt nebum si nu am pierdut notiunea timpului. Nu trebuie sa se apropie un tur electoral sa faci campanie. Imi fac iar mea culpa. Poate ca nu inteleg eu nimic. Sau poate nu sunt influenta usor de vreo pipita sa merg la universitate si sa behai incoerent. Eu am fost de buna voie si nesilit de nimeni in iarna. Si fara sa fac scandal sa sparg capete si sa imi iau pulane peste ceafa mi-am spus ofurile. Gaze am primit, fara sa vreau, eram in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Am facut asta fara sa am dreduri, fara sa imi pese de mediu si fara sa fiu impusionat de vreo pitipoanca. Gresesc sunt doar un cretin ce are unele valori morale. Imi pasa de bebici muscati de caini, de pensionari ce mor de foame si din lipsa medicamentelor. Dar trebuie sa recunosc o fac pentru ca am si eu o varsta. O sa am si eu un bebic probabil si o sa ajung si eu pensinar. Imi apar propriul interes. O sa va mai spun asta poate o sa retina cineva. Mama natura nu are nevoie de mine. Ci omul are. Mama natura o sa fie aici si dupa ce noi ca civilizatie o sa disparem. Si o sa fie bine. O sa traiasca fericita ca a scapat de paduchii aia ce ii provocau atatea neplaceri. Cu bombele lor nucleare, cu combustibilul lor fosil, cu plasticul lor cu tot. Nu pentru ca o poluau ci pentru ca erau galagiosi, nesimtiti si neglijenti unul cu celalat. Dar ii va trece, o mama buna isi iarta mereu odraslele. Sfios si cu inca o mare durere de pula F U C K ROSIA MONTANA ! Mihai Haita.

Wednesday, September 26, 2012

Pixelul albastru loveste iar ....

Intr-un interviu acordat in exclusivitate mie Mihai Haita, domnul Pixelul face dezvaluiri incendiare. A hotarat sa ne vorbeasca despre viata sa de dupa scandalul in care este implicat atat presedintele suspendat al Romaniei, Dinu Patriciu si copilul lovit. Am reusit sa smulg cateva cuvinte despre privatizarea Oltchim cat si despre situatia actuala a Romaniei. Astazi o sa ne ocupam de o scurta prezentare a domnului Pixel si a familiei sale, cat si despre cum a fost afectata viata sa in urma scandalului. Cum era viata dumneavoasta inainte? Cu ce va ocupati ? D.P. : Ce pot sa va spun ... Eram un om simplu, aveam grija de familia mea. Sunt o persoana care a muncit mult pentru a avea o viata cat se poate de normala, in ciuda defectului cu care m-am nascut. Sindromul fetei de pixel este destul de rar insa afecteaza extrem de multe vieti. Pana acum sunt singurul caz cunoscut. De mic am fost nevoit sa ma lupt cu rautatea semenilor si cu injuriile acestora. Am fost numit patratel, sau strumful cu cap patrat, dar am rezistat si in ciuda tuturor greutatilor, in timpul regimului comunist am reusit sa termin un liceu bun si o facultate. Insa piedicile nu se opresc aici. Singurul loc de munca pe care am reusit sa il gasesc, a fost sa am grija de o sonda de petrol. Sa o repar in caz ca se strica. De aici sa inteleg ca a aparut si asocierea dumneavoastra cu Dinu Patriciu ? D.P. : Da si nu numai asta cred ca a contribuit. Am fost colegi de grupa in facultate, liceu, scoala si gradinita. Stiu ca asta a contribuit mult in ochii masinariei de propaganda portocalie. As dori sa continui cu cateva date despre mine daca se poate. Vreau ca povestea vietii mele sa fie bine cunoscuta. Da va rog continuati ! D.P. : Reusesc dupa cum am spus si mai devreme sa imi gasesc un loc de munca la o sonda in mijlocul pustiului. Cu greu puteam sa imi imaginez ca un astfel de loc exista in Romania. Aici reusesc sa o intalnesc pe viitoarea mea sotie. O persoana care a trecut prin o situatie de viata similara. S-a nascut cu buza de iepure si platfus, norocul ei e ca avea un corp de zeita . Ma intelegea deplin. Dupa 2, 3 ani in care i-am facut curte, casa, garaj, ne casatorim iar la doi ani dupa avem si primul copil. Acesta se naste si el cu deficiente. Se naste cu buza de iepure si fata pixelata. Norocul lui e ca nu avea si platfus. Chiar nu imi doream ca fiul meu sa treaca prin ce am trecut si eu. Insa viata se pare ca ma uraste. Nu aveam o viata perfecta insa impreuna eram fericiti. Casa cu garaj si curte aveam, mancare sa punem pe masa aveam. Nu puteam sa ne plangem. Si vine momentul in care am devenit celebru. Da va rog sa ne povestiti ce se intampla in acea seara ingrozitoare pentru dumneavoastra. D.P. : Pai ce sa se intample ? Am aflat de acea intalnire a “simpatizantilor” preseditelui suspendat si zic sa ma duc si eu sa imi zic ofurile. Imi pun tricoul cu Metalica pe mine si plect. Cea mai mare greseala din viata mea. Plecatul sau tricoul cu Metalica? D.P. : Tricoul domnule ... Sa va pictez o imagine ... Pletos, murdar si mirosind a titei, pentru ca nu am apucat sa imi fac un dus inainte, cu sloganuri anti-Basiste, eram o tinta sigura. Pai bine bine , si unde apare copilul lovit, in toata povestea asta ? D.P. : O sa va spun imediat. Eu am o voce mai copilareasca, stateam exact langa acel pusti. Daca punem in calcul si temperamentul coleric al presedintelui suspendat, putem sa intelegem confuzia pe care o face, insa gestul in sine nu... Este execrabil. Un geste de haimana. Astel de gesturi nici la mine in ghetou nu vezi. Asa incepe tot acest spectacol ... D.P. : Da ... Normal ca atunci cand vezi pe filmare un pixel pletos in tricou cu Metalica e usor sa dai vina pe el ... Mai ales cand a fost coleg de gradinita cu Dinu Patriciu. Ce repercursiuni a avut asta in viata dumneavoastra? D.P. : Pai am fost dat afara de la locul de munca, tarat prin tribunale.... Si asta nu e mai nimic. Fiul meu a avut mult de suferit la scoala ... Cu fata de pixel, cu buza de iepure .... Teribil. Fug colegii de el sa nu ii bata, este marginalizat. Primeste numai note proaste. Chiar imi e frica sa nu ramana repetent. Nu merita asta. Si astea toate se intampla pentru ca tatal sau a avut proasta inspiratie sa isi puna pe el un tricou cu Metalica si sa strige sloganuri anti-Basiste. Eu merit tot, bataile primite de jandarmerie, amenzile de la CNA , tot tot tot ... Trec prin momente de groaza si vreau ca vocea mea sa fie auzita. Vreau sa pot sa am ce pune pe masa familiei mele ... Nu vreau sa imi mai vad sotia cersind. Nu cred ca asta o sa mai dureze mult, eu personal o sa va fac pe cat pot de mult cunoscut. Sa arat si partea asta a dumneavoastra, pentru ca merita cunoscuta. Urmeaza alegerile parlamentare in toamna, iar la anul cele prezidentiale, in care o sa scapam definitiv de acest tiran. O sa va mai retin putin. Ce parere aveti de privatizarea Oltchim? D.P. : O gluma mai proasta ca viata mea... Ce pot sa spun mai mult de atat ?!?! Stiu ca e o intrebare personala si nu vreau sa va simtiti obligat sa imi raspundeti la ea. Cu cine o sa votati domnule Pixel Albastru ? D.P. : O sa votez cum sper ca o sa votezi toti .... O sa dau un votez cu orice canditat al usl-ului ... Cu oricare persoana, ce va candida in colegiul meu. E adevarata mea lovitura. E drept ca e una morala, insa e felul meu de a imi exprima dezgustul fata de neplacerile create si de viata pe care am fost fortat sa o traiesc. Sper ca toata lumea sa faca asa .... Eu va multumesc Domnule Albastru, pentru amabilitate si sper ca viata dumneavoastra sa revina la normalitate. Sfios imi cer scuze pentru deranj Mihai Haita ....

Wednesday, June 13, 2012

Din seria "Nu inteleg cum intra atata apa sub dus !" partea a-III-a

Nu inteleg procesul, gulia aia e mica si curge la apa de sub ea incat eu am devenit etern fascinat. Promit ca o sa imi dedic viata deslusirii acestui fenomen. Poti sa iti faci dus jumatate de ora, poti sa cureti wc-ul cu el ore in sir, pana ce ultima farama se dezlipeste si ea continua sa cada din gulie. O femeie de exemplu nu poate minti atat. Roberta nu poate numara atatea picaturi de apa. Dar eu dupa cum toata lumea stie deja eu sunt depasit mai mereu de situatie si nu reusesc sa pricep prea multe lucruri. Dupa cum spuneam ieri, eu nu pot intelege cum Mutilica a castigat Clujul. Sau cum iarna nu e ca vara. Dar ce e cel mai grav nu inteleg cum un guvern nou format si venit din spate cu niste platforme si niste idei gata facute, isi uita dupa prima saptamana toate promisiunile facute. Nu inteleg cum o simpla cadere de guvern, poate face ca sute de nemultumiri sa fie uitate si odata cu venirea caldurii sa nu se mai iasa in piata, la o samanta, la o urare de dulce, la umplut de frigidere cu carne. Metaforic vorbind. Parca prin iarna caderea guvernului era doar una din doleantele multimii. A doua era demisia presedintelui Romaniei. Punct comun cu cel al aliantei. Uslistii parca, din cate tin eu minte isi doreau asta din tot sufletul si depuneau motiune de cenzura dupa motiune. Nu era saptamana fara sa auzim de o noua motiune. Dar uite cum o luna de campanie te face sa uiti de lucruri banale. E ca si cum eu as face caca si as uita sa ma sterg. Si e de cacat. Jur. Te mananca, apar tarzanei(acele bilute cacacioase prinse de firele de par) si te iriti. Nu e frumos domnilor. Am spus asta si am sa tot spun asta. Suntem o natiune de uituci sau poate o natiune de bolnavi psihici. Cert e ca eu devin din ce in ce mai scarbit de toata tara asta si de prostia ce ma inconjoara. Sfios imi cer scuze pentru deranj Mihai Haita.

Sunday, January 22, 2012

Iar ma intreb.

Incerc sa fac o mica analiza a ultimelor 10 zile si realizez ca tot nu inteleg nimic. E clar, mai mult ca sigur tampesc sau realitatea e total denaturata. Puterea nu vrea sa renunte si sa demisioneze in bloc, exact cum o cere poporul unui stat democrat unde doar opinia poporului conteaza. Dar nimic nu ma mai mira. In momentul in care noi cerem demisia, Portocala doreste calm si dialog iar un anume premier, al unei tari est europene, cere opozitiei sa nu ii mai parasca la forul european, pentru ca ei asa nu pot sa mai absoarba 6 miliarde de euro in acest an. Da, pana acum sa inteleg, tot opozitia a fost de vina. Nici anul asta nu ii lasa domne sa ridice economia tarii cu fonduri de la UE. Aia mici de clasa a 1-a ce mai fac asa. Doamnaaa ... Victoras nu ma lasa sa ma joc fermierul! Doamna in caz ca lumea nu se prinde suntem noi, poporul. Prosti ne mai cred astia. Insa ceea ce pe mine m-a enervat cel mai tare, a fost duduia aia de la turism si dezvoltare. A aparut ea domne, in o declaratie cu parul prins la spate si nemachiata, in haine ce nu strigau opulenta. Asta ca raspuns la boii aia din piata, cred. Aia de stau cu ziaristii in piata, la mitinguri si nu ii mai dau ocazia domnului presedinte, sa mai dea interviuri sau sa reactioneze la situatia din tara, pentru ca nu are cui sa se confeseze. Doar toti ziaristii sunt la Universitate, cu noi ciumpalacii. Sa inteleg oare ca din acest motiv nici nu isi da demisia? Nu are cum sa o faca public? Off, offff, of! Tot noi suntem de vina pentru tot ce se petrece in tara. Domnule presedinte ne cerem scuze pentru tot ce merge rau in tara. Pentru ca din cauza noastra au crescut taxele, datorita noua si a unui sitem de pensii de pe vremea lui Pazvante Chiorul, nu a unuia privat, dumneavoastra impreuna cu guvernul acesta minunat, sunteti nevoit sa micsorati cu 25% pensia sau ca mama, o bugetara neica nimeni, prin incapatanarea ei de a nu renunta la un servici prost platit, suge incet dar sigur din bugetul statului, care e el ala, si duce la falimentarea lui. Asa e ... Daca o ducea capul se facea jandarm si batea protestari la mitinguri. In numele ei si a bunicilor mei imi cer scuze pentru situatia in care se afla astazi tara. Si in numele meu imi cer scuze. Daca ma ducea capul ma faceam jandarm sau imi puneam latul de gat, asa ii dateam mamei mele mai putine batai de cap, se facea jandarm si avea mult mai multi bani de dat la stat, ca taxe. Cred sincer ca solutia in tara asta e sa ne facem toti jandarmi. Avem prea multe tampenii in cap. Democratie, libertate, egalitate in drepturi. Cine doamne iarta-ma ne credem noi? Imi e rusine de noi ca popor. Daca ne ducea capul eram la jandarmerie toti angajati. Asa scapa tara de mitinguri inutile. Asa scapa tara de studenti. Asa scapa tara de prosti, inculti si dictatori. Cand eram mic, vroiam sa ma fac aviator, ce prost eram si eu. Acum vad clar solutia si imi e rusine de mine. Iar am deviat si asta mi se intampla din ce in ce mai des. Am nevoie de medicatie. Multa. Dar mama nu isi permite. Iar eu, salariu nu am sa imi pot lua pastilute. Trecem peste si incep sa ma intreb iar. Imi trec prin cap tot felul de intrebari si imi dau seama ca pentru majoritatea nu am un raspuns. Nu stiu daca protestul general o sa mai dureze. Nu stiu daca o sa schimbe ceva. Nu caut motive sa nu mai ies in piata pentru ca nu asta incerc sa fac, e clar ca lumea trebuie sa ramana in strada, printre ei o sa fiu si eu, incerc doar sa imi dau seama de ce sunt atat de putine persoane afara. Nu cred ca frigul e problema ci lejeritatea si frica unei represiuni a tiranului. O frica fondata, insa penibila si lipsita de respect fata de persoanele ce in '89 au luptat si au murit pentru noi toti. Eu ies acum in strada mai mult pentru mine dar si din respect pentru victimele lui decembrie 1989. Teoretic traiesc intr-o democratie si am dreptul asta. Stiu ca propaganda portocalie spune ca nu e bine sa ies in strada si sa strig, ca nu e moral sa fac asta si devin un tradator de neam si patrie, ca instig la violenta, ca sunt un huligan nenorocit, un ciumpalac. Dar oare ma intreb eu acest, cretin vesnic, nu oare pentru asta au murit atatia la Revolutie? Nu au murit oare pentru ca eu sa pot sa imi aleg otrava? Era o metafora. Nu stiu de ce, dar tin sa precizez asta. Nu am nici cea mai mica tendinta sinucigasa. Sunt un nebun inofensiv. Nu mi-as face rau nici macar mie. Poate ca acum e momentul sa trag si o concluzie pentru ca ma intind si incep sa ma plictisesc chiar si pe mine.
Doresc o schimbare si vreau sa o vad infaptuita. E dreptul meu democratic. Toata lumea in piata!

Sfios imi cer scuze pentru deranj Mihai Haita.